Cum sa-i facem pe tatici sa se implice mai mult cand apare un bebelus? EU SUNT FOARTE NEMULTUMITA DE SOTUL MEU. :cry:

Depinde, ce te nemultumeste?

Chiar nu se implica deloc sotul tau? Poate ii este teama , cat e de mic bebe?

Noi suntem la inceput avand in vedere ca avem doar 8 zile dce cand ne-am nascut.In prima zi i-aa fost cam frica lu tati ca e micut si ii era frica sa nu-i faca rau,dar acum s-a obisnuit,il schimba,ii da sa pape cu biberonul.
Eu cred ac le e frica de ei si pana se obisnuiesc mai dureaza.

Da, inceputurile sunt intotdeauna grele. Acum depinde si de temperamentul fiecaruia.. Vorba aia, sunt tatici si tatici!

Fetelor, nu va lasati in voia sortii ca ii e frica de bebe ca-i mic sau ca nu stie cum sa-l manevreze! Se poate si altfel, haideti sa va povestesc!
Eu am stat la spital o luna cu Oli, ca era prematur nascut la 34 de saptamani, si avea doar 1930g... Deci trebuia sa stau o luna cu el ca sa ajunga la 2500g sa putem pleca acasa...
Deci la tati i-a fost cam frica sa-l tina in brate, de cat era de mic (cu toate ca fata de nastere era "mare" deja, la 2500g, ), si eu l-am inteles perfect ca nu vrea sa-l tina in brate (sincer, si mie mi-a fost frica sa i-l dau in brate, )... Dar... Si aici incepe distractia:
Oli al meu de mic era smecher, a stiut el cui trebuie sa zambeasca mai mult! Mie nu mi-a schitat niciodata un zambet macar, in schimb la taica-sau radea cu gura pana la ureche!!! Si uite-asa i-am gasit eu intr-o zi - tati il tinea in brate, ii canta si vorbea cu el... (El care zicea la inceput ca pana va fi Oli mic, pe el sa nu contez, lui nu-i plac copii pana nu stiu sa vorbeasca - deci pana pe la vreo 2 ani sa nu ma asptept sa se joace cu el sau ceva...)
Si asa a ramas pana in zilele astea, cand Oli e deja un urias (are 90cm stand in picioare - la 1 an si 7 luni - deci slava Domnului a recuperat bine kg pierdute din cauza prematuritatii), inca il leagana tati inainte de culcare (eu nu mai pot), el ii face si baita, el ii da si papa, el ii schimba si scutecul - intr-un cuvant el face de toate, eu sunt libera cand vine tati de la lucru! Si tare bine se inteleg baietii mei! Asa de bine incat Oli al meu imi face si imi spune "tai" cand il vede pe tati - imi da de inteles ca gata, pot sa plec la calculator, el nu mai are nevoie de mine!
Deci puneti-i la treaba, dati-i in brate odraslele, cu intructiuni de folosire cu tot! Si o sa fie bine, o sa vedeti! Ca eu si acum aud de la alte mamici, din pacate, ca sotii lor nu se implica in cresterea copilului, nu se joaca destul cu ei, nu au rabdare... Si asta din cauza ca asa au fost invatati de la inceput, ca numai mama se ocupa de copil! Daca nu-i puneti la treaba de la inceput, atunci nu se vor forma legaturi emotionale destul de puternice - nici mai tarziu nu se vor implica! Eu sunt foarte fericita si ma consider foarte norocoasa, ca ei doi se iubesc asa de mult! Chiar daca Oli la intrebarea: "Cine-l iubeste pe Oliver?" mereu raspunde "Tataaaaa!!!!!", niciodata "mama"...